7 comentarii

Cititul – rusine sau moft?

Carturesti-ul din Arad e amplasat intr-unul dintre mall-uri fix vis-à-vis de o cafenea/lounge, unde aseara am avut o conversatie foarte interesanta cu cineva.

Respectivul imi spunea ca nu-i intelege pe cei care merg in Carturesti si citesc in vazul tuturor. In opinia lui, cititul este ba cea rusinos, care trebuie facut acasa, ba ceva cu care te dai mare, gen “eu ma cultiv si tu nu”.

Personal, nu prea am inteles niciuna dintre atitudini. Imi place foarte mult sa citesc, asa ca as face-o oriunde. Cat despre ideea ca cititul ar putea fi un act de superioritate, la un nivel meschin, poate ca mi-a trecut candva prin cap, gandindu-ma ca sunt o castigatoare fata de cei care n-o fac.

Legat de rusinea acestui fapt, considerata de foarte multi, desi poate nu tot timpul declarata, mi se pare ca transforma subiectul in unul tabu. Mai mult decat atat, am observat ca pentru unii oameni sa vada pe cineva cu o cartea in mana e ca si cum ar vedea un anarhist cu dreaduri, tinte si vesta de piele, ceva deci, de ocolit.

Asadar, de unde pana unde cititul ceva atat de abstract? Si daca tot e 1 decembrie, sa fie asta mai mult o stupizenie a poporului roman?

Anunțuri

7 comments on “Cititul – rusine sau moft?

  1. Ruşine sigur…pentru că vreau să cunosc mai mult? Nici eu nu prea îs de acord cu cititu’ în public…doar la cafenelele literare, în fine fiecare consideră cum doreşte. Eu citesc pentru că îmi place şi uneori regret că nu îmi fac timp să citesc mai mult. :)

  2. Cititul în public este ineficient, pentru că, cel puţin instinctiv, trebuie să fii tot timpul atent la mediul înconjurător, concentrarea fiind mai dificilă decât în cazul când citeşti în liniştea căminului, sau a unei biblioteci. Ca sa nu mai zic de faptul ca aradeanul Carturesti este intr-un mall ( unde, daca nu cumva sunt concerte, te surzesc decibelii boxelor din magazine…o alta tampenie ). Oricum o iei, intr-un mall nu e liniste si nici nu poti sa ai pretentia sa fie. Mai pe scurt, e de prost-gust sa citesti o carte acolo unde nu se poate citii.
    Totusi, problema cea mai mare nu e unde citesti sau cat citesti, ci, ce citesti. ;) Dacă citeşti doar romane poliţiste, erotice sau de aventuri, sau nu-ştiu-ce tâmpenii subversive şi avandgardiste, nu te alegi cu nimic de pe urma cititului.

    • Mie mi se pare ca libraria Carturesti e un loc „specific” unde poti sa rasfoiesti o carte daca vrei. Cat despre faptul ca ar fi de prost-gust, asa am putea spune despre orice lucru care nu se intampla acolo unde credem ca ar trebui sa se intample.
      Iar in cele din urma, sa zici ca e o problema ce citeste lumea, hai sa-ti zic, tot o problema e si ce mananca lumea si asta nu inseamna ca ei raman flamanzi sau nesatisfacuti de ce au mancat.
      Adevarata intrebare era daca te deranjeaza sa vezi oameni citind, chiar si daca nu in locuri potrivite din punctul tau de vedere.

  3. Dincolo de variante, mi se pare ceva normal.
    La fel ca cititul pe tren sau așteptând undeva.
    Dacă îți place să citești, atât contează.

    Acum depinde, unii reușesc să își mențină atenția asupra cărții indiferent de mediu, alții nu.
    Cunosc persoane care mă uimesc prin capacitatea lor de a se rupe total de orice zgomot dacă se concentrează la ceva…

  4. Daca e vorba de cat ma deranjeaza, atunci nu. Din partea mea pot si sa stea in cap.

  5. Vreau si eu sa dau putin cu parerea :D
    Persoana aceea care a spus ca cititul e ceva cu ce te dai mare a spus o prostie, parerea mea. E alegerea ta daca vrei sau nu sa citesti ceva, sa te cultivi. Poti sa te dai mare ca tu ai ceva ce altul nu are pentru ca nu isi permite, dar sa te dai mare ca citesti… ?!? Da, sunt de acord ca e un plus daca citesti, evident castigi ceva din asta.
    Fiecare e liber sa aleaga locul si momentul in care ia o carte in mana si citeste… poti la fel de bine sa citesti in timpul unei ore plictisitoare la scoala, stand in parc pe o banca sau acasa in camera ta. Dar totusi, daca e sa aleg, eu prefer locurile mai linistite, fie ele si in public.
    Cat despre faptul ca cititul e considerat de unii ceva abstract… da, asa e. Nici mie nu mi-a placut dintotdeauna sa citesc, recunosc, dar cu toate acestea nu mi-a fost niciodata rusine sa recunosc ca nu imi placea/imi place sa citesc. :)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: